
Migrația românilor către piețele de muncă străine – versiunea 2022
Un nou sezon readus în actualitate vechi provocări în ceea ce caută resursele umane. Ultimii 3 ani au adus noi încercări în viețile noastre personale și profesionale:
- Pandemia și criza sanitară mondială cauzată de virusul SARS-CoV-2
- Criza economică cauzată de disfuncționalități din lanțul de aprovizionare
- Contextul geopolitic în plină desfășurare imediat după granită României
Deși așteptările angajatorilor erau cele de a accesa cu ușurință forța de muncă locală, realitatea primăverii lui 2022 vine să contrazică proiecțiile comunității, hotărâtă HR să îndeplinească planurile de recrutare, armonizate cu volumul de producție.
Așadar, la fel ca în fiecare an, angajatorii se confruntă cu un trend ascendent al migrației populației active înspre țările europene cu tradiție în munca sezonieră, adâncind prăpăstia între cerere și ofertă de pe piața muncii.
Dacă în lunile bune (septembrie-martie) rata de a a-și recruta se menține în intervalul 60-70% succes, s-ar putea să lucreze cu luna a unui prim-apărut, procentajele scad drastic până la 35-40 %, în ciudat eforturile intensificate ale recrutorilor.
Creativitatea managerului HR este pusă din nou la încercare, alternând instrumentele disponibile de atragere de personal, cumulate cu tehnici de reținere – toate cu impact financiar în bugetele companiilor.
Strategiile care au funcționat de-a lungul anilor beneficiază anual de un fine-tuning acompaniat, bineînțeles, și de noi metode de acoperire a necesarului de resursă umană, cum ar fi:
- Relocarea de forță de muncă autohtonă
- Relocarea de forță de muncă asiatică prin furnizorii de recrutare
- Externalizarea proceselor de recrutare către firme de leasing
- Externalizarea anumitor procese de producție
- Integrarea cetățenilor ucraineni refugiați – ca alternativă pe termen scurt
Deși companiile pot implementa intern mare parte din soluțiile de mai sus, fluctuațiile de volum la nivelul proceselor de producție necesită o flexibilitate sporită a organizației, externalizarea acestor soluții devenind o practică.
„Creșterile și descreșterile de volum în cadrul organizațiilor necesită angrenarea multor resurse, cu impact financiar de ordinul a sute de mii de euro. De cele mai multe ori, acest efort nu se transformă într-un beneficiu real când tragem linia la sfârșitul perioadei de referință, astfel încât accesarea unor servicii externalizate constituie o opțiune reală pentru marii angajați. Clienții noștri au văzut în noi, de-a lungul lor, acea soluție care le-a permis focusul pe performanță la nivel de organizație, în deplină siguranță că noi valorificăm pentru ei potențialul maxim de resursă umană.” – Alexandru Chirilă, Manager Operațional Diviza Ressurse Umane , Moveos.
„Anul acesta urmărește să mărim cu aproximativ 20% echipa directă productivă cu personal de origine indiană. Aceasta soluție pe care am ales-o pentru a acoperi deficitul de forță de muncă calificată cu care ne confruntăm.” – declară Angela Staicu, Manager Ressurse Umane ICCO Facility Management.
Provocările pot fi diverse în funcție de particularitățile fiecărei organizații, însă:
- deschiderea către alternative viabile,
- adaptarea rapidă la schimbare,
- agilitatea în angrenarea resurselor indispensabile pentru atingerea indicatorilor de performanță la nivelul întregii organizații,
direcțiile asupra cărora structurale de management îndreaptă atenția din ce în ce mai intens.